PROGRAMARE




Ce este cancerul colo-rectal?

Cancerul colo-rectal (cancerul de colon) este o tumora solida care isi are originea in straturile interne ale peretelui intestinal, dar poate creste, strabatand in intregime acest perete si chiar poate invada un organ invecinat.

 

Cancerul colo-rectal se dezvolta lent, pe o perioada de mai multi ani de zile. Marea majoritate a cancerelor colo-rectale se dezvolta din polipii colo-rectali. Polipii colo-rectali sunt excrescente ale mucoasei intestinului gros cu potential de transformare maligna.

In Romania cancerul colo-rectal reprezinta 8% din totalitatea cancerelor si reprezinta a treia cauza de cancer la ambele sexe, dupa plaman si stomac la barbati si dupa san si uter la femei. Aceasta boala este la ora actuala a doua cauza de mortalitate neoplazica in Romania, dupa cancerul pulmonar.

Sansa vindecarii pacientilor cu cancer colo-rectal este strans legata de stadiul bolii in momentul diagnosticarii. Cancerele incipiente au un prognostic excelent (supravietuirea la 5 ani de zile a acestor pacienti este de 90%), iar cele avansate au un prognostic mult mai putin favorabil.

 

Semnele si simptomele cancerului colo-rectal

Cancerul colo-rectal poate avea urmatoarele semne si simptome:

  • prezenta sangelui in materiile fecale
  • anemie
  • scaun subtire
  • dureri abdominale
  • modificarea caracterului tranzitului intestinal
  • scaderea ponderala

Adesea insa, cancerul colorectal nu are nici o simptomatologie pana in stadiul final al bolii, de aceea screeningul cancerului colo-rectal are o importanta deosebita in depistarea acestei maladii.

 

Screening-ul cancerului colo-rectal

Screening inseamna detectarea bolii inaintea aparitiei semnelor clinice ale bolii, acest lucru fiind deosebit de important deoarece ofera sansa unui diagnostic precoce, care are un prognostic favorabil.
Screeningul este util in cazul persoanelor care nu au semne clinice de cancer colorectal, efectuarea acestuia neinsemnand neaparat si un diagnostic pozitiv de neoplasm colo-rectal. De asemenea, testele pentru screening pot fi repetate la un anumit interval de timp.

Screening-ul se adreseaza anumitor categorii populationale:

  • persoanelor cu varsta peste 50 de ani (dupa diferita literatura straina peste 35 de ani)
  • persoanelor cu antecedente personale de polipi colo-rectali sau cancer colorectal
  • rudelor de gradul I ale pacienților cu polipi colo-rectali sau cancer colo-rectal
  • persoanelor cu boli inflamatorii intestinale (boala Crohn si rectocolita ulcero-hemoragica)
  • persoanelor sau rudelor persoanelor cu polipoza adenomatoasa familiala sau cancer de colon ereditar nonpolipoid

 

Metode de screening

  • Determinarea hemoragiilor oculte din scaun prin testele Hemocult.

Acestea determina prezenta sangelui in scaun. Un test Hemocult pozitiv implica efectuarea unei colonoscopii care evidentiaza cauza hemorgiei. Testul hemocult se efectueaza anual.

  • Rectosigmoidocopia flexibila.
    50-65% din cancerele colorectale sunt localizate in ultimii 60 cm ai intestinului gros si 2/3 din neoplaziile proximale (de colon drept) au ca markeri adenoame distale care pot fi depistate prin rectosigmoidoscopie. Metoda scapa aproximativ 50% din cancere (cele situate pe colonul drept). Rectosigmoidoscopia poate fi folosita in asociere cu testul hemocult.
  • Colonoscopia este teoretic si practic cel mai bun examen pentru screening-ul neoplasmului de colon. Are sensibilitate inalta, de 99%, specificitate inalta. Avantajul consta in faptul ca, in cazul depistarii unor leziuni, acestea pot fi indepartate sau biopsiate. Colonoscopia se repeta la un interval de 5-10 ani in functie si de rezultatul histopatologic al probei recoltate sau mai repede.
  • Irigografia cu dublu contrast are o sensibilitate de 95% , mai mica decat pentru rectosigmoidoscopie, avand insa avantajul de a investiga intregul colon. Specificitatea metodei este de 75%. In prezent, irigografia este o metoda care se foloseste doar in cazul in care celalalte metode de screening nu pot fi utilizate.
  • Colonoscopia virtuala. O metoda noua de diagnostic care implica reconstructia tridimensionala a colonului pe baza imaginilor bidimensionale obtinute la computer tomografie spirala. Imaginile astfel reconstruite permit vizualizarea colonului din afara, dar si vizualizarea lumenului intestinal. Colonoscopia virtuala poate avea eficacitate similara cu cea endoscopica in depistarea polipilor mai mari de 5 mm. Dezavantajul metodei consta in faptul ca nu se pot efectua biopsii in cazul decelarii formatiunilor tumorale sau polipoide in timpul aceleasi sedinte de investigatie. In consecinta, pacientul va trebui pregatit din nou pentru o noua examinare pentru biopsiere!!!

 

Determinarea ADN-ului fecal. Pentru testare este necesara colectarea materiilor fecale care apoi sunt testate pentru markeri ADN din celule canceroase sau din polipii adenomatosi premaligni.